Asociația De Poveste în parteneriat cu Art’Nativ și Librăria Habitus propune continuarea proiectului Sibiul De Poveste în ceea ce privește integrarea copiilor din centrele de plasament în comunitate, sub forma întâlnirilor art terapeutice la Habitus. Acest lucru este posibil prin bunăvoința unor oameni minunați care și-au dorit să ne sponsorizeze cu materiale pentru copilașii din centre. Cândva, la momentul potrivit vom vorbi și despre ei. Până atunci nu putem decât să le fim puternic recunoscători pentru acest sprijin.
În cadrul întâlnirilor art-terapeutice, copiii și tinerii din familiile sibiene vor fi alături de cei din centrele de plasament în cadrul unor ateliere cu tematici diferite, care promovează integrarea socială, relaționarea pozitivă, empatia, spiritul de echipă, dar și încrederea în forțele proprii, ajutând copiii să se descopere pe ei înșiși susținându-se reciproc.
Prima întâlnire art terapeutică s-a desfăsurat la Habitus și a avut ca temă principală setarea limitelor.
Am reușit să ne strângem un grup destul de mare (21 participanți), prieteni, voluntari, adulții și copilași, un grup foarte variat. Inițial le-am spus câteva cuvinte despre proiect, le-am prezentat locația, regulile de grup și am punctat pe scurt importanța respectului, a confidențialității și am hotărât să construim împreună un spațiu fără judecăți.
S-a creat o energie unitară creatoare foarte puternică, spre surprinderea mea și cred eu, a noastră a tuturor, copilașii au rămas angajați în lucru o oră jumătate, într-o liniște plăcută plină de iubire și acceptare. Copiii din centru cât și ceilalți participanți își doreau să fie acolo, și doreau să se descopere, să ne arate nouă o parte din ei -lucru care s-a simțit MAGIC.
Ratiunea pentru care am inceput aceste intalniri cu tema LIMITELOR a fost aceea ca limitele noastre personale sunt regulamentul de bază, dar adesea invizibil, care ne ghidează toate relatiile noastre. Limitele noastre definesc cum și ce comunicăm, ce dăm și primim, iar de multe ori oferim parametrii pentru ceea ce așteptăm de la ceilalți și viața însăși. Limitele reflectă modul în care ne iubim pe noi înșine și ceea ce prețuim cel mai adânc. Ele influențează capacitatea noastră in societate, la scoala, la locul de muncă, cu autoritate, cu banii și sexualitatea noastră. Cunoscând când vrem să spunem da, si când vrem să spunem nu, cum se simte respectul de sine și unde încep și termină nevoile noastre, sunt fundamentele care construiesc sensul limitelor care ne controlează viața.
întâlnirea № 2 a avut ca și tematică căutarea propriei FORME. Folosirea LUTULUI reprezintă o formă de exprimare și comunicare primara deoarece implică ATINGEREA (Henley, 2002). Atingerea este prima forma de comunicare, de împărtașire și exprimare a sentimentelor pe care nou-nascutul o învață. Întelegerea și simtirea limbajului sunt strans legate de atașament. Atașamentul este legatura care se formează între
îngrijitor și copil, și reprezintă modalitatea prin care copilul va reuși să-și îndeplinească nevoile și să se dezvolte emotional (Bowlby, 1969). Atingerea și miscarea sunt interconectate. Amintiri și trairi din trecut și “fereastra centarală a inconștientului” pot fi deblocate prin intermediul atingerilor și mișcărilor (Oaklander, 1988). Folosirea lutului într-un spațiu structurat, le permite clienților să-și “vadă” traumele și să-și localizeze “rănile” (Sherwood, 2010)
Astfel noi ne-am dorit sa cream un astfel de loc sigur unde sa putem sa dam frau liber fluxului de energie creativa, se realizam forme si structuri perezente in acel moment in mintea noastra, parti mici ale unui intreg puzzle care la un moment dat va deveni tot mai clar. Astfel perticipantii si-au cautat propria forma intr-un cadru relaxant sub forma de joc. Explorand individual si pe perechi, forme care i-au reprezentat, fiecare dupa posibilitatile si aptitudinile varstei.
Tema formei este una de baza in phronetik. Astfel Irmgard Maria Starke spune:
“Baza metodei Phronetik® este o arta a vindecarii veche de mii de ani care stimuleaza si elibereaza fortele biologice si inconstiente ale auto-vindecarii omului, mereu in legatura cu lumea ce-l inconjoara.Multa vreme am numit acest drum: “munca de reprezentare si formare” – caci sufletul vorbeste in imagini – ne construim viaţa si dam forma vietii noastre, putem deveni artisti ai vietii. Legile formei sunt valabile pentru TOT ceea ce ia forma in aceasta lume. Diferentele intre forme sunt date numai de materiale si instrumentele concepţiei de forme ce au o diversitate infinita. Pe parcursul muncii de cercetare, respectiv a conceperii de imagini a devenit evident ca exista imagini care exprima esenţialul, oglindesc si stimuleaza miscarea vitala / fluxul vital – Lebensbewegung – si altele care in schimb le distorsioneaza. Care este diferenţa dintre aceste imagini? Cum pot fi diferenţiate? Prin ratiune? Prin intuiţie? Astfel cercetarea formarii imaginilor a devenit unul din punctele principale ale muncii mele. Caci aceste imagini distorsionate impiedica fortele de autovindecare sa devina active. Maşti, modele, fixatii, imagini incoerente, imagini ale ego-ului, imagini ale fricii…”
Intalnirea № 3 are ca si tematica CONTURUL CORPULUI (en. body mapping). Conturul corpului este un proces sustinut prin arta, care devine “Calatoria vizuala a povestii corpului” (Lummis, 2011). Acest proces este folosit cu succes in explorarea experientelor de viata, imaginea corporala, diferite provocari sau dificultati, boli etc. Cartografierea corporală este un instrument terapeutic creativ care reunește experiența corporală și expresia artistică vizuală.
În forma sa de bază, ea implică pictura unei reprezentări de mărime reala a corpul propriu, pe o suprafață mare și folosind culori, imagini, simboluri și cuvinte care să reprezinte experiențele trăite prin intermediul corpului. Scopul principal al acestei metode creative este oferirea unei modalitati de exprimare nonverbale care nu depinde pe nivelul de alfabetizare. In acelasi timp le permite participanților să (re-) descoperă propriile corpuri ca o sursă de putere și vindecarea.
Pictura hărților corpului are loc într-un spațiu sigur și confidențial, grupul este interconectat cu povestirea personală, discuțiile de grup, meditațiile ghidate și terapia prin mișcare. Fiind o tematică atât de amplă, am avut două întâlniri la această temă. În prima întâlnire am desenat conturul, am povestit despre persoanele de sprijin din viața noastră, culori preferate, simboluri personale, despre radacinile noastre, trecut, prezent, vise și viitor.
Participanții au fost cu toții implicați și încântați de întregul proces, împreuna am hotărât că tema necesită o a doua întrevedere. S-au sprijinit unii pe ceilalți, voluntarii au fost și de această dată o susținere extraordinară; s-a povestit în grupuri mici, apoi în grupul mare fiecare experiență de viață, cu bune și cu grele, fiecare s-a expus și ne-a oferit posibilitatea să îi cunoaștem exact așa cum sunt ei unici și autentici. Poveștile lor au fost așternute cât mai colorat posibil pe foile uriașe.
În final îmi doresc sa le mulțumesc tuturor celor implicați căci sunt foarte multe persoane care ne sprijină în acest demers!
Dacă v-au plăcut rândurile și imaginile de mai sus, nu ezitați să împărtășiți aceasta postare deoarece avem nevoie de comunitate și de participanți în fiecare luna pentru a le oferi acestor copilași experiențe de integrare și creștere învăluite în multă culoare și iubire!
Următoarea întâlnire va fi Sâmbătă, 24 februarie -îndrăznește să ni te alături!
Cu IUBIRE,
Laura
